luni, 27 februarie 2012

sâmbătă, 25 februarie 2012

Tehnici de Pescuit


Tehnici de pescuit


Somn,Platica,Caras,Mreana,Cten
  • 1 Somn
"Somnul agatat se ascunde dupa abstacole sau intra in stuf,crengi,copaci,cotloane etc..,de unde este greu de scos: din primul moment al agatarii,somnul trebuie manevrat cu atentie.Odata ce este intepat,lupta cu indarjire,iar cand se simte amenintat se baga in namol luand forma unei seceri.Daca fundul beltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece,mai ales daca e un exemplar mare.Cei care pescuiesc din barca pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol.De cele mai multe ori se ramane cu impresia ca firul este agatat pe fundul apei.
O tehnica des utilizata de pescari este aceea ca somnul"ancorat"in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul si ciupindul precum coarda unui contrabas.
Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele,
scotandu-l din namol fara mult efort.Insa trebuie sa aveti grija ca frana sa fie slabita! In apele curgatoare,latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata.Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa,asa ca alegeti nalucile cele mai mari si mai grele.Ca perioada optima de pescuit la somn,statisticile indica perioada de inceput si sfarsit de vara.Randamentul maxim este dat in luna iunie,mai ales in partea a doua a lunii.Hrana din abundenta,dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara,face ca somnul sa fie lacom si foarte activ.Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor intr-o singura partida de pescuit.Secretul la pescuitul somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat atunci cand acesta trage hotarat".
  • 2 Platica
"Platica traieste in grupuri,adeseori foarte numeroase;cand creste insa,umbla tot mai singura si nu se aduna decat in timpul reproducerii si inspre iarna,cand se carduieste.In rauri o gasim pe funduri adanci si argiloase;in balti si iazuri traieste mai ales langa tufe de stuf si papura,preferand lacuri cu fundul mai nisipos.Pentru pescuitul platicii este necesara formarea unui vad,aruncand diverse nade sau boabe de grau,mamaliga,cartofi fierti si faramitati.Pentru ca platica pescarul va sta cat mai ascuns.Pentru pescuit vom utiliza linii cat mai fine insa foarte rezistente.Gura platicii este frageda,asa ca un carlig mic si subtire i-o poate sfasia usor.Platica se poate prinde mai usor cand apa este tulbure,in vreme ce pe apa limpede o gasim numai pe fund.In apele curgatoare cautam platica aruncand mai ales deasupra locurilor unde apa este adanca sau formeaza valtori domoale.In balti cele mai bune locuri de pescuit sunt pragurile ce despart apa mai mica de bulboanele adanci.Zilele cele mai bune cad se prinde platica la undita sunt cele ploioase sau cele caniculare.Ne dam seama ca pestele pune gura pe momeala dupa miscarile plutei:aceasta se rastoarna iar apoi este trasa lateral pe apa,nu se scufunda vertical.Cand,dupa miscarile plutei,observam ca platica face miscari scurte,smucite,nehotarate,
cand intr-o parte cand in alta,ca in cele din urma sa ramana nemiscata,vom sti ca s-a prins in carlig.Fiind un peste dintre cei mai banuitori,este de ajuns sa apara o umbra pe apa ca sa o sperie".
  • 3 Caras
"Carasul prefera cerealele,ramele,viermii sau alte vietuitoare acvatice. Primavara carasul este printre primii pesti care raspund la apel,dar trebuie cautat,lucru care este mai dificil decat pare.Locurile ideale din lunile de vara nu ofera aceleasi rezultate ca la inceput de sezon.Explicatia este simpla: apele cu o adancime mica se incalzesc mult mai usor decat zonele adanci din larg,acestea fiind locurile pe care trebuie musai sa le incercam.Echipamentul de primavara trebuie sa fie cat mai fin: fir subtire,carlig mic,pluta de 1-2grame.Nadirea trebuie facuta cu grija,pentru ca altfel saturam prea repede pestele.Trebuie sa creem un "banculet" de caras cu nu prea multa momela.Spre toamna gasim carasul in zonele cu fund malos,in apropierea vegetatiilor".


Am lasat la urma punctele cele mai importante care de altfel sunt preferatele mele ,deci in urma celor scrise mai sus presupun ca deja
v-ati dat seama ca pun accent si punctez mai mult aceste specii de pesti.Dupa cum urmeza pescuitul la mreana si la crap(cten) este mai delicat din punctul meu de vedere.
  • 4 Mreana
"Mreana traieste in apele repezi cu albia pietroasa,cautand hrana pe fundul apei.De asemenea,o gasim in dosul insulelor,al bancurilor de nisip,la gura afluentelor,la coturi,unde apa sapa in albie adancituri si unde curentul apei este puternic.Ca si cleanul,mreana
se hraneste cu tot ceea ce aduce apa: seminte,viermi,rame,insecte,melci.In apele curgatoare din preajma oraselor mari,acolo unde sunt si se varsa guri de varsare a raurilor,traiesc de obicei mrene multe si dintre cele mai mari.Pentru pescuitul cu undita cea mai prielnica apa este cea tulbure,in vreme ce apa limpede nu prea ofera rezultate.Rele sunt si zilele ce urmeaza unor nopti reci,cu bruma,cu ger.Zilele caldute, cu cerul acoperit si apa tulbure,crescuta dupa vreo ploaie buna sunt mai imbelsugate si cele mai bune parerea mea.Adevaratul pescuit al mrenei incepe la sfarsitul verii,luna cea mai buna fiind septembrie.Daca timpul se mentine calduros mai mananca bine si urmatoarele doua luni ale toamnei.Mreana este cunoscut ca fiind un peste cu toane.Adeseori,in imprejurari pe care le consideram favorabile este lenesa,nu se atinge de momeala,ca apoi sa ne surprinda tocmai atunci cand experienta ne spune ca ne pierdem vremea in zadar.Daca apa nu este tulbure,mreana,un peste banuitor,atent,vede din adancul unde se afla orice lucru suspect si nu se lasa ademenita".
  • 5 Cten
"Majoritatea pescarilor considera ctenul o specie de crap cu tabieturi asemanatoare crapului.Total gresit.Este adevarat ca putem prinde cten si crap cu aceasi momeala,dar aceasta este o anomalie,generata de conditiile improprii cresterii acestei specii de peste.Ctenul este o specie care se hraneste preponderent cu vegetatia de la suprafata apei.De altfel,gura acestuia tradeaza obiceiul mostenit genetic de a manca vegetatia acvatica.La temperaturi de peste 20 grade Celsius ctenul mananca o cantitate foarte mare de vegetatie acvatica.Cand nu exista vegetatie suficienta,ctenul este obligat sa consume alt tip de hrana,cum ar fi larvele etc..,In crescatoriile de crapi,ctenii sunt hraniti cu iarba cosita,lucerna,trifoi.Prin urmare, nu ezitati sa incercati nade si momeli vegetale,utilizand ca metoda de pescuit pe cel de suprafata,cu momeli plutitoare".

Va multumesc pentru vizualizare si va doresc..
Fir Intins!
http://coltisorderai.blogspot.ro

luni, 20 februarie 2012

Stiluri de Pescuit


Stiluri de pescuit


"In aceasta postare voi incerca sa prezint cateva stiluri de pescuit."


  1. Stilul de pescuit cu bologneza

"Tehnica de pescuit originara din provincia Bologna, Italia si poate fi considerata un”hibrid”."
  • Mulineta
"Aceasta tehnica nu impune cerinte de calitate deosebite in privinta mulinetei,insa trebuie sa aiba neaparat un angrenaj robust si o frana sigura-care sa permita un reglaj de mare precizie-aceste lucruri sunt foarte importante.
Daca se pescuieste pe ape curgatoare,trebuie luat in calcul si forta curentului,ca o solicitare in curs care este supus intreg sistemul nostru de prins peste format din:carlig fir,lanseta si mulineta.Nu este obligatorie dotarea mulinetei cu tambur de tip "long-cast"deoarece lansarile efectuate cu bologneza nu sunt lungi,rar depasind o distanta de 25 de metri,totusi, pescuind pe rau,mulineta cu tamburul mai mare ne va ajuta sa castigam timp,prin recuperarea mai rapida a firului desfasurat,dupa plimbarile plutei in aval terminate fara a avea peste in carlig."
  • Firul
"Nici in privinta firului aceasta tehnica nu are pretentii foarte mari,multumindu-se cu unul comun ,plutitor,nu se folosesc fire scufundatoare,dinpotriva acestea ar ingreuna mentinerea deasupra apei a liniei ditre pluta si varful lansetei(baniera)-unul dintre principiile de baza al acestei tehnici.
Pescarul cu bologneza sta mai mult in picioare,avand lanseta orientata oblic in sus,de aceea firul care este suspendat in aer nu se poate intinde perfect.
Fiecare pescar isi alege grosimea firului principal dupa niste criterii mai mult s-au mai putin subiective,cum ar fi: talia si specia pestilor tinta conformatia vadului(cu s-au fara agataturi),limpezimea apei,intensitatea de hranire a pestilor,preferinte proprii,etc..
Grosimea firului intre 0.12-0.18 mm."
  • Pluta

"Ca la orice tehnica de stationar si in cazul pescuitului cu bologneza alegerea plutei este importanta pentru ca tipul flotorului determina modul de prezentare al momelii.Functie de intensitatea curentului s-au lipsa acestuia,adancimea apei,distanta pana la vad,starea vremii,marimea momelii etc..,se poate decurge la diverse marimi si forme.Pe rau cele mai des folosite sunt cele in forma de picatura,precum si alte forme.O caracteristica importanta a plutelor destinate stilului italian este antena lor mai groasa(avand portanta mai mare),pentru a evita pe cat posibil scufundarile dese ale plutei in urma contactului plumbului de semnalizare cu denivelari le substratului si producerea unor trasaturi false.Antena mai corpolenta,usor vizibila,faciliteaza si urmarirea mai comoda a plutei.Plasticul si lemnul de balsa sunt cele mai folosite materiale pentru modelarea antenelor specifice stilului bolognez."
  • Lestul
"Fiind vorba,de regula,despre un pescuit pe rau,cu momeala pe substrat,lestarea liniei nu urmareste scheme complicate,cu etalari aritmetice sau logaritmice.La realizarea ei trebuie sa avem in vedere ca momeala sa ajunga cat mai rapid pe fund,sa reuseasca sa ramana acolo fara sa fie ridicata de curent,precum si evitarea incurcarilor liniei.De preferabil nu se pune lest pe forfac deoarece agatarile sunt dese si tributul apei va ramane numai carligul,si nu se va mai pierde timpul cu reechilibrarea migaloasa a plutei."
  • Carligul
"Marimea acului se potriveste de fel dupa marimea momelei,care de cele mai multe ori este reprezentata de buchetul de viermusi,rama rosie s-au boaba de porumb.Nu sunt folositoare la aceasta tehnica acele finute,cu tija subtire,care se dezdoaie cu usurinta.Lupta cu mustaciosii musculosi,greu de strunit ai raurilor sau baltilor ne obliga legarea unor ace de calitate,solide,nu mai mici de numarul 14."
  • Minciogul
"Minciogul este un accesoriu foarte important,usor,avand coada destul de lunga(de cel putin 3m)pentru a putea captura pestele de la o distanta destul de convenabila de mal,evitand astfel fortarea lansetei.In timpul dirijarii pestelui spre minciog trebuie sa avem grija ca pozitia lansetei sa nu se aproprie de verticala,respectiv unghiul dintre varf si restul blank-ului sa nu cada sub 90 de grade deoarece acesta poate sa cedeze.Cu cat plasa minciogului este confectionata dintr-un material cu tesatura mai rara cu atat el devine mai manevrabil.Acest amanunt isi dovedeste utilitatea mai ales in portiunile repezi,acolo unde acesta este expus fortei curentului."

Va multumesc pentru vizualizare si va doresc..
Fir Intins!
http://coltisorderai.blogspot.ro

joi, 16 februarie 2012

Specii de Pesti



Specii de pesti


In urmatoarele randuri din aceasta postare  voi face o mica  descriere despre fiecare specie de peste in parte, la care voi adauga si cateva poze.

CRAPUL - CYPRINUS CARPIO

Este un peste ce face parte din familia ciprinidelor.


"Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in ape la fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste."


SOMNUL  


"Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi."


AVATUL - ASPIUS ASPIUS


Este un peste ce face parte din familia ciprinidelor.


"Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.
Hrana consta din plancton la alevini, urmeaza apoi o faza scurta de hranire cu
nevertebrate dupa care se trece la hrana pe baza de peste, in special obleti. O buna
parte din exemplarele din Dunare intra pentru reproducere in balti si se retrag la
scaderea apelor; altele raman in Dunare, iar altele sunt sedentare in balti. In rauri urca inspre amonte in perioada de reproducere, care are loc in martie - aprilie. Depun icrele
pe substrat dur, atat in apa curgatoare cat si in balti."


STIUCA -ESOX LUCIUS

Este un peste ce face parte din familia Esocidee.

"Primavara, dupa perioada depunerii icrelor, pescuitul stiucii nu dă rezultate prea bune. Nici vara aceste rezultate nu cresc prea mult.Lacurile si raurile abunda de pestisori, iar stiucile ignora momelile noastre. Toamna tarziu insa, dupa ce aceştia au disparut, începe sezonul stiucii, care continuă în iarna pana la depunerea icrelor.Pestisorii ce se pot folosi la pescuitul stiucii cu momeala vie pot fi carasei, rosioare si chiar bibani, acestia fiind, contrar parerii generale, una dintre prazile favorite ale stiucii, cu sau fara spinii de pe inotatoarea dorsala taiati.Cu cat pestisorul momeala va fi mai mare, cu atat sansa de a prinde o stiuca trofeu va creste. Desi stiuca poate înghiti prazi de pana la o treime din lungimea sa, un caras de 200 de grame va fi ignorat de marlite, si va tenta stiuci ce vor cantari macar 2 kg. Pe de alta parte, o stiuca mai mare va fi mai degraba atrasa de un astfel de caras, decat de o duzină de obleti, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind mai mic decat cel pentru prinderea cantitatii echivalente de hrana, dar alcatuita din mai multi pesti mici."


CARASUL -CARASSIUS AURATUS GIBELLIO


Este un peste ce face parte din familia ciprinidelor.

"Carasul ca si caracuda sint specii nedorite în crescatoriile sistematice de crap,adică in iazuri si helesteie,unde se inmultesc extrem de usor si consuma hrana destinată crapului  (devin concurenti seriosi ai aceste specii,fara sa aiba un ritm de crestere deosebit). Este o specie care se întalneste in toate apele, desi era mai bine dacă in locul ei am fi avut mai mult crap sau platica. 

Carasul seamana cu caracuda ca forma,insa are corpul ceva mai alungit,acoperit cu solzi mai grosi si mai mari.Culoarea corpului este argintie,cu irizatii metalice . Ca si caracuda,nici carasul nu creste prea mare : lungimea obisnuita este de 15--20 cm,iar greutatea medie de 100--250 gr .Se pescuesc si exemplare de 1-1,5 kg greutate insa mai rar."




PLATICA -ABRAMIS BRAMA DANUBII

 Este un peste ce face parte din familia ciprinidelor.

"Are in mod obisnuit 30-40 cm, cu 0,5-1 kg, ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui),turtit lateral. Capul este mic,avand gura mica cu buze subtiri si fragile,adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Aceasta se poate prelungi ca un tub,ca si la crap. Nu are mustati. Spatele este colorat masliniu-cenusiu,burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite "butoni de nunta". Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti, fiind lunga si scobita. Inotatoarele sunt fumurii.Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice, larve de insecte,viermi,crustacei in preajma malurilor maloase, pe langa perdelele de stuf,in preajma pragurilor in rauri. In primii ani de viata este un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci,linistite (senalul raului, mijlocul lacului)."

Va multumesc pentru vizualizare si va doresc..
Fir Intins!
http://coltisorderai.blogspot.ro

marți, 14 februarie 2012

Hoinarii prin Romania


http://coltisorderai.blogspot.rohttp://coltisorderai.blogspot.ro
Hoinarii prin Romania


Delta Dunari

In urmatoarele randuri voi incerca sa fac o descriere despre Delata Dunarii.





"Adancimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea, 26 m pe bratul Sfantu Gheorghe si 18 m pe bratul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunarii, excluzand bratele Dunarii, se afla in lacul Belciug, de 7 m, in restul lacurilor adancimile nedepasind 3 m (lacul Razim).Ca localizare, coordonatele geografice sunt intre 44 grade 47'25" si 45 grade 37'30" latidudine nordica si intre 28 grade 44'25" si 29 grade 46'00" longitudine estica, fiind limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra." 









"Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara."








"Din punct de vedere geografic, Delta Dunarii este cea mai umeda zona a Europei, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, unde domina preponderent suprafetele cu inaltime mica in raport cu nivelul 0 al Marii Negre, cele mai mari inaltimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 m si in Caraorman de 8 m. Fata de nivelul 0 la Marii Negre, un procent de sub 21% se afla la cota negativa, restul de 79% situandu-se peste nivelul marii. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0.52 m."






"Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta."

















































Aceasta este o prezentare in mare, o descriere generala a Deltei Dunarii, incercand in paginile acestui site sa aducem detalii cat mai complete, dar si sa va invitam s-o vizitati si s-o protejati.

Delta Dunarii si cateva locuri de pescuit


Canalul Murighiol


"Este canalul ce face legatura intre debarcaderul din Murighiol si bratul Sfantu Gheorghe. Accesul este foarte facil, pentru cei ce nu au posibilitatea inchirierii unei barci, sau nu doresc acest lucru, astfel pot pescui de-a lungul acestui canal pana la Dunare. Canalul se afla la iesirea din localitatea Murighiol, in sensul de mers catre Dunavatu de Jos, la troita de pe partea dreapta a drumului se face stanga pe drum asfaltat catre debarcader. Prima la dreapta si ati ajuns pe drumul ce duce la canal.Mergand de-a lungul canalului puteti ajunge la Dunare, unde am vazut un loc interesant de pescuit la confluenta celor doua."


Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol

Canalul Murighiol


Bratul Sfantul Gheorghe

"Pe o plaja destul de mare, pe partea dreapta cum mergi dinspre portiunea navigabila a bratului Sfantu Gheorghe inspre localitatea Uzlina, sunt multe locuri ce se preteaza pescuitului la crap, somn dar si salau si stiuca. Pentru cei care cunosc cursul vechi al bratului Sfantu Gheorghe locatia este intre km 66-62 (km vechi). In drumul nostru catre locurile de stiuca, desi era sfarsitul lui octombrie, am vazut multi temerari ce aveau tabere de corturi amplasate pe malul drept mai aproape de Uzlina."


Bratul Sfantul Gheorghe

Bratul Sfantul Gheorghe

Bratul Sfantul Gheorghe

Bratul Sfantul Gheorghe

Bratul Sfantul Gheorghe



Pentru mai multe detalii clic aici


Va multumesc pentru vizualizare si va doresc.. 
  Fir Intins!
http://coltisorderai.blogspot.ro